Sanctuarul Akasha

Ce sunt Registrele Akashice

Dacă sufletul călătorește prin timp, Registrele Akashice sunt cronica acestei călătorii: unde a fost creat sufletul tău, prin ce sisteme stelare a trecut, câte vieți a trăit pe Pământ și în ce locuri s-a întrupat. Ele sunt biblioteca vie din Tărâmurile de Sus, în care fiecare gând, cuvânt și faptă ale fiecărei ființe sunt păstrate — trecut, prezent și viitor. În Registre nu există judecată și nici pedeapsă: doar consemnarea drumului fiecărui suflet prin infinit.

„Akasha” este cuvântul sanscrit pentru lumina astrală — eterul, al cincilea element, țesătura din care se nasc toate celelalte și din care se țese realitatea noastră. Călugării tibetani credeau că acolo se păstrează Registrele: o bibliotecă cosmică a vieților sufletelor omenești, într-un tărâm al dimensiunilor înalte.

Cine apare în Tărâmul Akashic

Păzitorul principal al Registrelor este întotdeauna de față: el citește cronica ta și transmite răspunsurile — uneori în imagini, alteori în cuvinte. În funcție de cel pentru care se face citirea, pot veni și îngeri, ființe stelare din alte sisteme, Maeștri Înălțați, strămoși ori cei dragi trecuți dincolo — oricine dorește să îți lase un mesaj.

Scopul citirii — prima și următoarele

Prima citire are întotdeauna același rost: să afli originile sufletului tău și chemarea lui dintâi, să îți lumineze cele mai strălucitoare momente prin timp, locurile în care a trăit în acord cu menirea lui — și să primești o privire de ansamblu asupra întregii călătorii. Pe lângă acestea, primești răspuns și la întrebările tale despre prezent: o direcție care cere limpezime, rădăcina unui obstacol, o relație de înțeles.

Citirile următoare pot merge mai adânc: o viață trecută sau două care încă te influențează azi, sfatul Păzitorilor într-o situație de acum, vestea despre cei dragi trecuți dincolo, îndrumarea îngerilor și a Maeștrilor ori întrebarea dacă o legătură din prezent vine dintr-o viață trecută. O primă citire nu se poate însă combina cu prea multe întrebări de adâncime — o asemenea lucrare cere multă energie. Dacă întrebările tale cer mai mult, îți voi propune deschis împărțirea în două ședințe.

Cum decurge citirea

Îmi iau câteva zile să adun energia pentru citire. O fac singură, în liniște: închid ochii, intru în stare meditativă, deschid Registrele tale rostindu-ți numele complet și pășesc în Tărâmul de Sus. Îi pun Păzitorului toate întrebările tale, iar tot ce se spune se păstrează întocmai. Când simt că nu mai vine nimic, închid Registrele cu mulțumire, aștern totul în scris și îți trimit citirea în formă scrisă.

Forma scrisă e un dar în sine: o poți reciti peste ani și vei găsi de fiecare dată înțelesuri noi, pe care la început le-ai trecut cu vederea. După ce îți programezi ședința în calendar, îmi trimiți pe email o fotografie recentă cu tine, numele tău complet — așa cum apare astăzi în actele oficiale — și până la 5 întrebări pentru Păzitori. Întrebările sunt opționale: fără ele primești oricum citirea generală completă.

Cum să îți formulezi întrebările

Dă-mi mai mult context, nu mai puțin. O clientă a întrebat cândva „în ce direcție să îmi duc munca?” — dar avea două munci, iar Păzitorii au răspuns despre cea la care nu se gândea. Eu nu sunt atoateștiutoare despre viața ta: spune-mi despre care drum, care relație, care alegere întrebi.

Dacă întrebările tale pomenesc alte persoane — în viață sau trecute dincolo — am nevoie de numele lor complet, de o fotografie și de legătura ta cu ele: mamă, fost partener, prieten.

Reguli, permisiune și cei dragi

Registrele unei persoane se deschid doar cu voia ei. Nu pot intra în cronica surorii sau a fiicei tale — ele trebuie să își dea singure îngăduința și să își formuleze singure întrebările. Poți însă întreba despre ele în citirea ta: răspunsurile vor privi legătura voastră — uneori pe scurt, alteori pe larg, atât cât îngăduie Păzitorii să se vadă din cartea altcuiva.

Citirile se fac, de regulă, de la 18 ani; excepțiile — la 16 sau 17 — doar cu îngăduința tânărului și a părintelui deopotrivă. Pentru copiii mici, Păzitorii nu deschid cronici; îți răspund însă, în citirea ta de părinte, la câteva întrebări despre ei: originea sufletului lor, darurile pe care e bine să le lași să crească, legătura voastră din alte vieți.